Liviu Rebreanu
În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, belgianul Charles Brofft inaugurează la București unul dintre cele mai luxoase hoteluri ale vremii. Situat pe Podul Mogoșoaiei, vis-à-vis de Teatrul cel Mare, în fosta casa a boierului Tache Ghica și a Mariei Câmpineanu, Grand Hotel Brofft, denumit astfel după numele proprietarului, a fost încă de la început o dovadă a începerii occidentalizării Bucureștilor.
Supraetajarea și completarea vechii case Ghika a permis amenajarea hotelului în stilul renașterii florentine și dotarea acestuia cu 48 de încăperi, fiecare cameră impresionând printr-o deosebită eleganță.
Restaurantul franțuzesc al hotelului se remarca prin preparate excentrice, dar și prin prețurile destul de mari, contestate, de altfel, adesea de clienți: „dl Brofft pretinde 30 de franci pe dejun!”. Grand Hotel își respecta însă, fără concesii, statutul de hotel de lux.
Datorită rafinamentului și bunului gust, în scurt timp de la deschidere a devenit punctul de întâlnire al aristocrației și elitei bucureștene. Printre oaspeții de seamă ai hotelului s-a aflat și generalul otoman Osman Pașa, la sfârșitul războiului ruso-româno-turc, în iarna anului 1877. O istorioară a vremii amintește cum de la fereastra hotelului, în timpul marșului victoriei, când trupele române treceau pe Podul Mogoșoaiei, Osman Pașa l-a salutat pe domnitorul Carol I. De asemenea, prințul Napoleon, vărul lui Napoleon al III-lea, dar și cunoscutul negustor francez de pălării, Jopin, au fost cazați la Grand Hotel Brofft.
În literatură, hotelul este amintit în romanul „Un om între oameni” de Camil Petrescu, când unul dintre admiratorii frumoasei cântărețe Frusinica Băl-Ceaurescu, preocupat că nu o găsește nicăieri, se întreabă dacă nu cumva este la Brofft, petrecând cu cineva.
Istoria hotelului amintește că în jurul anului 1882, M-me Celestinne Brofft (fiica sau soția lui Charles Brofft, nu se cunoaște cu exactitate) vinde hotelul bancherilor Elias, în proprietatea cărora va rămâne până la 1884-1885, când va fi demolat, pe locul său construindu-se, după planurile arhitecților Emil Ritter von Förster şi I. I. Rosnovanu, actualul Grand Hotel Continental.
Text: Andreea Mâniceanu
Bibliografie:
Constantin Bacalbaşa, „Bucureştii de altădată”, Humanitas, București, 2014;
Emanuel Bădescu, „De toate din vechiul București”, Editura Vremea, București, 2013;
Trandafir Iliescu, Ion Paraschiv, „De Hanul Șerban Vodă la Hotel Intercontinetal (pagini din istoria comerțului hotelier și de alimentație publică din București)”, Editura Sport-Turism, 1979.
#CasaFilipescuCesianu #MuzeulMunicipiuluiBucurești #MuzeulVârstelor Vezi mai puţin
